Dacă nu aș avea bani de librărie, aș deschide un anticariat

Pinocchio și Octavian vor să știe cum arată anticariatul meu ideal. La început nu am știut dacă o să răspund provocării lor, din moment ce mie nu-mi plac anticariatele. Da, am spus-o: nu-mi plac anticariatele. Cel puțin astea de pe la noi. Am intrat de câteva ori în cele din pasajul de la Universitate și am fost de-a dreptul scandalizată de prețurile pe care le-am văzut. De ce aș fi dat cu 2-5 lei mai puțin pe o carte deja citită, când, cu acei câțiva lei în plus, puteam cumpăra una nouă? Bine, altfel stă treaba cu anticariatele din străinătate, de unde m-am întors mereu cu câte o carte, la prețuri cât se poate de decente. Având în vedere că în Germania cărțile sunt destul de scumpe, eu consider că 5 euro pe o carte e un adevărat chilipir.

Totuși, m-am gândit care ar fi condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească un anticariat ca să mă facă să devin client fidel:

  • ar trebui să fie într-o casă veche și să aibă cărți peste tot. Să fie munți de cărți până în tavan, cărți pe jos, pe mese, pe scaune, să am impresia că am intrat într-un loc magic al cărților pierdute și că orice titlul aș căuta, sigur o să-l găsesc acolo. Iar dacă ar avea și o pisică grasă și tărcată, care să doarmă în cele mai neobișnuite poziții, cu atât mai bine 😀
  • mi-ar plăcea ca acolo să lucreze atât un domn/o doamnă în vârstă, care să știe povestea fiecărei cărți, cât și o persoană tânără, care să-mi recomande cărțile lui/ei preferate.
  • musai, musai să aibă prețuri de anticariat. Prețul e printre singurele motive pentru care aș cumpăra cărți folosite.

Dacă știți un astfel de loc, dați-mi de știre 🙂

Leapşă de la Octavian

Pentru că îmi era dor de o leapşă şi pentru că e de la Octavian 🙂

Câte cărți ai citit până acum în 2010?

Foarte puţine în comparaţie cu alţi ani: 22. Mi s-a schimbat programul cu care eram obişnuită (acum am cursuri la masterat doar după-masa) şi nu pot să mă obişnuiesc cu cel nou. Până acum citeam de pe la 6-7 seara până târziu, acum abia reuşesc să citesc maximum 1h/zi, ceea ce mi se pare foarte trist.

Câte cărți de ficțiune și câte de non-ficțiune?

17 cărţi de ficţiune şi 5 de non-ficţiune. Sincer, mă mir cum de de am citit atâtea de non-ficţiune, de obicei prefer ficţiunea pentru că pot să evadez din non-ficţiunea mea zilnică.

Care e proporția de scriitori bărbați vs. femei?

11 scriitori, 8 scriitoare şi 3 antologii (dar nu stau acum să număr câte texte au fost scrise de bărbaţi şi câte de femei). În general citesc mai mult cărţi scrise de bărbaţi, nu ştiu de ce 🙂 Femeile îşi iau revanşa în muzică, măcar atât 😀

Care e cartea preferată citită până acum în 2010?

Ca de obicei, nu pot să dau un singur titlu, deşi îmi stă pe limbă V for Vendetta. Dar au fost şi alte cărţi care o să intre în topul final, de la sfârşitul anului, aşa că le trec şi aici: Fried Green Tomatoes at the Whistle Stop Cafe, Dumnezeul lucrurilor mărunte,  Măsurarea lumii.

Care e cartea care ți-a plăcut cel mai puțin până acum în 2010?

Din păcate, Juliet, Naked. Cred că aşteptările mele de la Nick Hornby erau prea mari.

Ai început vreo carte și n-ai putut să o termini?

Nope. Anul ăsta am fost cuminte şi nu am lăsat nici o carte neterminată.

Care e cea mai veche carte citită?

Argh, mi-e lene să caut prin toate cărţile ca să văd când au fost publicate, aşa că-mi dau cu presupusul: Portocala mecanică, Harun şi Marea de Poveşti sau Die Brüder Löwenherz.

Dar cea mai nouă?

The Forty Rules of Love, cea pe care o citesc acum.

Cel mai lung și cel mai scurt titlu?

The Hollow Chocolate Bunnie of the Apocalipse şi Omoară-mă!

Cea mai lungă și cea mai scurtă carte?

Fried Green Tomatoes at the Whistle Stop Cafe şi Harun şi Marea de Poveşti.

Câte cărți împrumutate și/sau de la bibliotecă?

6 cărţi împrumutate şi O de la bibliotecă. Nu-mi place să împrumut cărţi de acolo, nu-mi place să fiu condiţionată de o dată de restituire a cărţilor. Prefer să le împrumut de la prieteni şi să le dau înapoi după ce le-am citit în linişte.

Câte cărți citite sunt traduceri?

Se pare că stau bine la capitolul “cărţi citite în original”, având în vedere că am citit doar 5 traduceri anul ăsta.

Care e cel mai citit autor anul acesta?

Deocamdată nici unul 🙂 Abia la sfârştitul anului o să văd pe cine am citit de mai multe ori.

Ai recitit vreo carte?

Da, Portocala mecanică, pentru că a trebuit să fac un proiect la masterat despre ea.

Care e personajul preferat din cărțile citite până acum în 2010?

Fără să stau pe gânduri şi fără urmă de-ndoială, personajul de care m-am îndrăgostit iremediabil anul ăsta e V, because “ideas are bulletproof“.

Ce țări ai vizitat prin cărțile citite?

Oooo, grea întrebare! Un răspuns simplu ar fi multe. Unul mai complicat ar include India, Germania, UK, America.

Ce carte nu ai fi citit dacă nu ți-ar fi fost recomandată?

Mai toate cărţile mi-au fost recomandate.

Ce scriitori descoperiți în 2010 ai vrea să citești mai mult?

Fannie Flagg, Guillermo Arriaga şi Alan Moore.

E vreo carte a cărei lectură îți pare rău că ai amânat-o?

Hah, ce simplu ar fi dacă ar fi doar o carte…

oompa, raulnecesar, aveţi legătura 😛

Leapsa din nou

Leapsa de la Lady2bug:

Ce autor apare cel mai des la tine in biblioteca? Din ce carte ai mai multe exemplare?
Pai, daca nu iau in calcul toata seria Harry Potter (hihihi), atunci Saramago si Llosa, ambii cu 4 volume. Bine, la Llosa nu le iau in considerare pe celelalte 4 carti pe care mi le-a imprumutat Horia pentru ca ele stau doar temporar in biblioteca mea.

De ce personaj de fictiune esti sau ai fost amorezat(a) in secret?
Hmmm… in general ma indragostesc de multe personaje, indiferent daca sunt femei sau barbati, caini sau pisici, dar si acum imi aduc aminte de cum il visam prin clasa I pe Ursu din Ciresarii ;))

Ce carte ai citit cel mai des?
Ciresarii toate volumele de 3 ori si Ciuleandra de Liviu Rebreanu de vreo 5 ori.

Care era cartea ta preferata la 10 ani?
Cuore – inima de copil, daca nu, sigur Ciresarii :))

Care a fost cea mai proasta carte citita anul trecut ?
Kasa Poporului – Mitos Micleusanu

Care a fost cea mai buna carte citita anul trecut?
Eseu despre orbire – Josè Saramago

Cine crezi ca ar trebui sa castige premiul Nobel pentru literatura?
Nu stiu cine ar trebui, dar mi-ar placea sa-l castige Cartarescu.

Ce carte ti-ar placea sa vezi ecranizata?
The Eyre Affair – Jasper Fforde.

Descrie visul cel mai straniu care sa fi inclus un scriitor, o carte sau un personaj literar.

Oh, visez mai mereu cu carti si scriitori, deja nu mi se mai pare nimic ciudat :))

Care e cartea cea mai putin culta pe care ai citit-o ca adult?
Habar n-am, sigur sunt mai multe 😀

Care e cartea cea mai dificila pe care ai citit-o?
Copiii din miez de noapte de Rushdie sigur e cea mai greoaie pe care am citit-o in ultimul timp.

Preferi autorii francezi sau rusi?
Cred ca totusi rusi.

Shakespeare, Milton, sau Chaucer?
De Chaucer nu am citit nimic, iar de Shakespeare si Milton am citit mult prea putin ca sa ma pot pronunta.

Ce te deranjează cel mai mult in activitatea lecturii?
Ca trebuie sa fac pauze.

Care e romanul tau favorit?
N-am numai unul.

Joci ceva?
Ma joc cu pisica, se pune?

Povestiri scurte, schite?
Uhum.

Non-fictiune?
Memorii, jurnale, in nici un caz self-help books 😀

Ce scriitor crezi că este supraevaluat?
Julian Barnes.

Ce carte ai lua pe o insula pustie?
Nu as putea sa iau numai una singura.

Si… acum ce citesti?
On cats de Doris Lessing – minunata carte! 😀

Leapsa misto

De la Dragos. Cica ritualuri de cititor:

Citesc in absolut orice conditii: acasa, in metrou, pe strada, in gara, in avion, la altii acasa, oriunde. Capacitatea asta am dezvoltat-o abia dupa ce m-am mutat in Bucuresti. La inceput mi-a fost foarte greu sa citesc in metrou, cu atatia oameni in jur si cu franturi de conversatie pe care nu puteam sa nu le aud. Acum pot sa fac abstractie de toti si de toate si pot sa-mi vad linistita de cartea mea. Iar daca e o carte care-mi place mult, mult, mult, se intampla sa uit unde ma aflu si mai cobor si la statii gresite.

Cartile mele au soundtrackuri. Uneori nu pot sa citesc pentru ca nu am gasit muzica potrivita cartii. La fel si cu semnele de carte. Am vreo 55-57 si mereu ma uit la toate inainte sa aleg unul pentru cartea pe care o citesc. De obicei citesc in pat, sprijinita de perna mare, verde, pe care am cumparat-o din Ikea. Pe scaunul de langa pat am mereu o cana cu ceai. Problema e ca ma cam doare fundul de la un timp si incep sa ma foiesc. Asa ca ajung sa citesc si pe burta si sprijinita intr-un cot, uneori chiar si cu picioarele pe perete, cand sunt de-a dreptul disperata ca nu mai gasesc nici o alta pozitie comoda. Cel si cel mai tare ma bucur cand uRMa vine si se face “fular” la gatul meu. E asa de cald si de bine 😀 Dar, trebuie sa recunosc, de cele mai multe ori doarme langa mine.

Aproape tuturor cartile pe care le citesc le aplic cate-un post-it pe ultima pagina, ca sa pot sa notez paginile unde am dat peste citate care mi-au placut. Nu am tot timpul un creion sau pix la mine, asa ca uneori, in metrou, mai indoi coltul paginilor, dar ma doare sufletul de fiecare data cand fac asta 😦

Cat despre gadgeturi, am un ebook reader, pe care, recunosc cu rusine, nu l-am mai folosit de ceva vreme. Prefer sa citesc cartile pe care le-am cumparat, decat cele pe care le-am downloadat 😀 Asa… recent mi-am cumparat un book holder de care sunt tare multumita. Nu il folosesc cand citesc, ci atunci cand redactez vreo traducere, astfel incat nu mai indoi saracile carti.

Si mai am un obicei de cititor, dar nu l-am mai practicat de ceva timp: cititul in doi. Poate cand o sa vin Roxa in vizita o sa tina de promisiune si o sa citim impreuna 🙂 Pana atunci, leapsa merge la Roxa si la oompa.

Leapsa1

M-a “lepsuit” Zum si musai sa imi inchei socotelile cu 2008 macar in primele zile din 2009. Prima leapsa suna cam asa: care este cea mai pretioasa carte pe care o ai?

Aveam de gand sa spun ca nu prea pot sa fac asa diferenta intre carti, ca la mine se impart in carti care mi-au placut mult, mult de tot, carti care au fost OK si carti pe care mai bine nu le citeam. Dar mi-am adus aminte ca in Baia Mare chiar am 2 carti pe care nu as vrea sa le pierd niciodata pentru ca, intr-adevar, sunt de neinlocuit. Dar mai bine sa le spun povestea.

Tatuca, adica tatal mamei, a fost cantor la biserica din Borlesti, judetul Satu Mare, timp de 56 de ani. A inceput sa cante in biserica pe cand avea 17-18 ani si a cantat pana in anul in care a murit. La inceput, in Borlesti, era o singura biserica si toti erau catolici. Apoi multi au trecut la ortodoxism – tatuca fiind unul dintre ei – si s-a mai construit o biserica.

Dar cartile la care ma uit acum provin din biserica catolica din sat. Sunt carti pe care bunicul le-a salvat dintr-un incediu din biserica. Cred ca a salvat mai multe atunci, dar mama doar pe acestea le-a adus acasa. El nu mi-a povestit vreodata de acel incediu – aveam abia 8 ani cand a murit – dar, in schimb, mi-a spus mama. Nu tin minte sa fi fost victime si nici nu stiu cat de mare a fost focul, dar tatuca o sa ramana pentru mine un fel de erou: omul care a intrat intr-o biserica in flacari ca sa salveze carti. Si omul pe care l-am iubit mult, mult de tot, asa mica cum eram, asa mare cum sunt acum.

Carti sunt, evident, religioase. Prima are o coperta rosie, frumoasa, dar a doua este uratica si legata destul de aiurea.

Cea de dedesubt este cu litere chirilice si are scris pe coperta date legate de constructia bisericii. A carei biserici, asta nu stiu.

Cea rosie imi place cel mai mult. Cand eram mica o rasfoiam din cand in cand si radeam de limba romana in care era scrisa. O limba arhaica, veche, o limba care ma fascina.

Avea si ea tot felul de insemnari pe primele si pe ultimele pagini, unele in latina, altele in romana.

Asa am aflat ca in iulie 1873 a fost o epidemie de holera in Borlesti si ca 300 de oameni s-au imbolnavit, dintre care au murit 24. Iar la sfarsit apare o lista cu oamenii din parohie.

Deocamdata cartile raman aici, cu mama, dar intr-o zi o sa stea la loc de cinste in biblioteca mea din Bucuresti.