Insomnia

Editura All, colecția Strada ficțiunii, 2011, traducere de Ioana Văcărescu

Mereu am vrut să-mi cumpăr o carte din colecția asta de la All, dar niciodată nu m-am putut hotărî cu care să încep. Îmi plac copertele lor, descrierile cărților păreau interesante (știu, știu, nu trebuie să mă iau după descrieri, dar când nu știi nimic altceva despre carte, nu prea ai de ales), la o primă vedere, colecția mi se părea mișto . Ei bine, până la urmă am avut ocazia să citesc Insomnia și fiind o distopie, nu am zis nu.

Cred că s-ar putea face un film după cartea asta: totul se întâmplă pe fast-forward și detaliile încep să se lege cu cât parcurgi mai mult din carte; există personaje pozitive care se luptă cu cele negative și există speranță. În plus, cartea abundă în descrieri, e foarte ușor să-ți imaginezi cum arată lumea aceea insomniacă.

Tocmai asta e intriga cărții: epidemia de insomnie care a cuprins întreaga lume. Asta înseamnă că cei afectați nu mai pot să doarmă și corpul lor se degradează încetul cu încetul. Haosul domnește peste tot, nu prea ai cum să controlezi masele de insomniaci care știu că mai devreme sau mai târziu o să moară. Atmosfera e destul de apăsătoare, așa cum trebuie să fie într-o distopie, dar povestea în sine mi s-a părut cam slăbuță.

Boala nu ținea cont de diferențele de clasă, rasă, venit, religie, sex sau vârstă. Tot ce era important pentru boala asta era ca ochii tăi să rămână deschiși, pentru a fi martori la ceea ce se întâmpla. Ca toate coșmarurile tale să te bântuie în timp ce ești treaz. Boala ne considera pe toți egali și voia să împărtășim aceeași soartă. Să vedem cum ne devorăm propriile intestine, încercând să distrugem ceea ce ne ataca din interiorul ființei noastre. Voia să devenim insomniaci.

După cum ziceam, în lumea aia cuprinsă de haos, poliția încearcă să îi prindă pe cei care fac trafic cu Dreamer, singurul medicament care alină suferința insomniacilor. Parker este cel care acceptă să lucreze sub acoperire și care reușește să se infiltreze în rândul traficanților. De aici încolo povestea mi s-a părut că seamănă prea mult cu un film de acțiunea de mâna a doua: multe împușcături, cel care urmărește e la rândul lui urmărit, un personaj, Jasper, reușește să scape mereu cu viața indiferent de câți oameni sunt trimiși să-l omoare, multe personaje sunt dependente de un joc video (care are legătură cu Dreamerul) etc.

Am citit totuși cartea până la sfârșit pentru că voiam să văd ce-i cu epidemia aia, de unde a apărut și dacă există vreo modalitate să o oprească, dar trebuie să recunosc că nu mă dau în vânt după astfel de romane de acțiune și că data viitoare o să aleg o carte mai potrivită pentru mine din Strada ficțiunii.

 

2 thoughts on “Insomnia

  1. Ce bine ca ai scris, ca si eu voiam de ceva timp sa o iau, acum n-o mai iau. Cand am vazut ca e vorba despre o “epidemie de insmomnie” imi imaginam ca e ceva in genul Jose Saramago – “Eseu despre orbire”, dar stiam eu pe undeva ca n-are cum :)

  2. @Aura: ah, nu, în nici un caz nu se poate compara cartea astea cu „Eseu despre orbire” 🙂 Dar poți să o răsfoiești, poate totuși o să te atragă subiectul.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s