Dispariţia lui Esme Lennox

Editura Nemira, colecţia Damen Tango2009

Sunt o superficială: dacă aş fi văzut din prima cum se numeşte colecţia din care face parte cartea asta, m-aş fi gândit de două ori înainte să o cumpăr. Dar aşa, mi-a sărit în ochi coperta, am citit textul de prezentare, mi-am spus că trebuie să o cumpăr, iar când au expirat cele 4 luni de post livresc, a fost a doua carte pe care am luat-o.

Poate că a fost alta. O masă de prânz la care a fost legată de scaun, cu mijlocul strâns tare. Pentru că — i-a anunţat mama pe cei din cameră — Esme trebuie să înveţe cum să se poarte. Ceea ce, Esme ştia asta, însemna să nu se ridice de pe scaun până când nu se termină masa. Îi plăcea locul de sub masă, şi uite că, vezi Doamne, ei n-o puteau ţine să nu se bage acolo, în intimitatea interzisă de sub faţa de masă. Picioarele oamenilor au ceva foarte înduioşător. Pantofii, tociţi în anumite locuri, fixurile ficăruia când vine vorba despre legarea şireturilor, băşicile, bătăturile, cine îşi încrucişează gleznele, cine stă picior peste picior, cine are găuri în ciorapi, cine şi-a împerecheat greşit şosetele, cine îşi ţine mâna în poală — pe toate le ştia. Aluneca de pe scaun, sprintenă ca o pisică, şi nu reuşeau să o oprească.

Kitty şi Esme sunt mai mult decât surori, sunt cele mai bune prietene. Dar, în acelaşi timp, sunt şi foarte diferite: Kitty este cu 6 ani mare mare şi este fata ascultătoare şi cuminte, cea care nu iese niciodată din cuvântul părinţilor şi care face doar ceea ce trebuie şi când trebuie. Esme, în schimb, este o zvăpăiată şi jumătate, visează mereu cu ochii deschişi şi nu dă doi bani pe toate acele reguli de conduită din anii 1930. Când familia se mută înapoi din India în Anglia, totul se schimbă pentru Esme. În bătrâna Anglie totul e şi mai strict: nu poate să iasă din casă cu capul gol şi fără mănuşi; când este în vizită nu are voie să vorbească neîntrebată; trebuie să meargă la tot felul de baluri plictisitoare.

Îi înnebuneşte pe ai ei cu felul ei nonconformist, cu faptul că nu ţine cont de reguli şi, mai ales, cu dezinteresul pe care îl are faţă de viitoarea ei viaţă de soţie supusă şi mamă bună pe care ei încearcă să i-o vâre pe gât. Ea devine din ce în ce mai rebelă, părinţii ei din ce în ce mai exasperaţi, iar în cele din urmă nici măcar Kitty nu mai este alături de ea. Pentru că nu o mai pot controla, se hotărăsc să o trimită undeva unde să se liniştească. O internează într-un spital de psihiatrie. Are 16 ani când este internată. Va ieşi de acolo abia peste 60 de ani. Numele ei nu va mai fi rostit de nimeni din familie.

Dar cartea nu se rezumă la un fir narativ atât de simplu precum cel descris mai sus. Romanul ăsta m-a ţinut în suspans, cu degetele încleştate pe carte până la ultimele pagini. Citeam şi citeam, şi făceam ochii tot mai mari şi mai mari şi îmi spuneam că “nu se poate să fie aşa!” Ba uite că s-a putut!

Nu am luat-o ca pe o poveste de dragoste, ci ca pe una despre cât de mult îi judecăm pe cei de lângă noi şi cât de greşit îi percepem. Lumea asta chiar ar fi un loc mai bun dacă fiecare şi-ar vedea de treaba lui şi ar învăţa să-i lase în pace pe cei din jur. Da’ mai avem până să ajungem la o asemenea performanţă…

7 thoughts on “Dispariţia lui Esme Lennox

  1. @violeta: Îmi pare rău că ţi-am editat comentariul, dar nu îmi place când cineva dezvăluie finalul unei cărţi pentru că atunci unde mai e bucuria de a descoperi pe cont propriu ce şi cum?

    Pe de altă parte, imaginaţia nu ţi-a jucat feste, chiar aşa a fost 😀

  2. Mai Ionuca, nu ti-o fi placand tie dezvaluirea finalului, dar mie tare bine mi-ar fi prins acuma o confirmare! :) Am citit atata de intens cartea asta incat as fi in stare sa scriu pe loc o continuare, si lucrurile sa se termine cum imi place mie.
    Asadar […]?

  3. @j`ade: îmi pare rău, dar nu am putut să nu editez comentariul tău 🙂 Dar răspunsul la întrebarea ta e DA! 😀 cel puțin așa am înțeles eu finalul 🙂

  4. hehe! Multumesc de confirmare!
    Oricum, sa stii ca mai exista oameni (printre care ma numar si eu)la care desi le povestesti finalul unei carti sau evolutia unui film, tot cu sufletul la gura si mintea nestiutoare urmaresc firul epic. :)
    Oare nu exista o continuare la cartea asta?

  5. @j’ade: știu, așa sunt și eu, dar nu vreau să stric surpriza pentru cei care nu sunt ca mine 🙂

    Așa-i că prea a terminat cu povestea când începea să devină și mai interesantă? De aia nu prea mă dau în vânt după cărțile cu final deschis: sunt prea multe variante!!! Eu vreau una singură, cea a autorului 🙂

  6. haha! da, prea brusc mi-a retezat elanul! Eram asa de prinsa si de povestea dintre Iris si Alex, de Jamie Dalziel ala…tot n-am priceput nici de ce Jamie a pus punctul pe i atunci in dulap :D nici de ce Duncan s-a casatorit cu Kitty…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s