The Hollow Chocolate Bunnies of the Apocalypse

Gollancz, 2002

Nu îmi este ruşine să recunosc că îmi plac cărţile pentru poveştile lor. Că uneori nu vreau să învăţ nimic din cărţi, ci le citesc pentru starea pe care mi-o dau, pentru lumea pe care mi-o prezintă. Nu mi se pare nimic ciudat în a citi de dragul cititului şi de a nu urmări vreun scop mai “măreţ” atunci când alegi ce cărţi cumperi.

Iar când vine vorba de scriitori care mereu mă binedispun şi care scriu atât de bine încât nu-mi vine să fac altceva decât să stau şi să le citesc cărţile, Terry Pratchett şi Jasper Fforde sunt pe primul loc în lista mea. Iar de curând l-am descoperit pe Robert Rankin şi l-am aşezat şi pe el la loc de cinste. Scriitorii ăştia au o imaginaţie absolut nebună: totul este sucit şi întors pe dos în cărţile lor. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar mi se pare mult mai greu să scrii o carte a cărei acţiune se petrece într-un loc imaginar, care are personaje imaginare şi care nu prea are de-a face cu lumea în care trăim, decât să scrii o carte parcă desprinsă din viaţa cotidiană.

Singura carte de Robert Rankin pe care o citisem fusese acum 2 ani şi făcea parte dintr-o serie. Mi-a plăcut şi aia, normal, doar că nu ştiam dacă voi da în The Hollow Chocolate Bunnies of the Apocalypse peste aceeaşi imaginaţie debordantă şi peste aceleaşi jocuri de cuvinte delicioase. După primele 10-15 pagini rânjeam cu gura până la urechi. Şi cum să nu fac asta când Jack, un puşti de 14 ani, pleacă din satul natal la oraş ca să se îmbogăţească. Din păcate, oraşul este un oraş al jucăriilor şi până să îşi dea seama cum stau lucrurile pe acolo, devine partenerul luiEddie Bear, ursuleţul de pluş al lui Bill Winkie, detectivul. Din păcate, Bill a dispărut în timp ce lucra la un caz, iar acum Eddie a preluat cazul. În Toy City se află un asasin care omoară personajele din cântecele pentru copii (nursery rhymes characters) unul câte unul şi doar Eddie şi Jack îl pot opri. Evident, cei doi trec printr-o mulţime de aventuri, scapă ca prin urechile acului de la moarte sigură, fac multe greşeli, dar în cele din urmă reuşesc să rezolve cazul.

Nu mi-am bătut capul să încadrez cartea într-un gen sau să mă gândesc dacă am depăşit categoria de vârstă căreia i se adresează. A fost atât de faină, că nimic altceva nu a mai contat.

4 thoughts on “The Hollow Chocolate Bunnies of the Apocalypse

  1. O sa ma leg de primul paragraf, pentru ca nu am citit cartea desi dupa cate spui despre ea, pare numai buna de savurat. Si eu incerc sa ma mai departez din cand in cand de cartile pe care le citesc ca sa mai invat cate ceva (si nu doar pentru poveste) si tot la autori de genul Pratchett ajung.

  2. Da, da! Dar încearcă-i şi pe ceilalţi 2 pe care i-am menţionat în post. Sunt absolut convinsă că o să-ţi placă la nebunie! 🙂

  3. Pingback: Rainbow Books » Leapşă de la Octavian

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s