Dumnezeul lucrurilor mărunte

Editura Humanitas, colecţia Raftul întâi, 2004

Se ralie din toată inimă părerii generale că o fiică măritată nu are nici o poziţie în casa părinţilor ei. Cât priveşte o fiică divorţată – după Baby Kochamma, n-avea nici o poziţie, nicăieri. În ce priveşte o fiică divorţată dintr-o căsătorie din dragoste, ei bine, cuvintele nu pot descrie indignarea lui Baby Kochamma. Iar în ce priveşte o fiică divorţată dintr-o căsătorie intercomunitară – Baby Kochamma alese, tremurând, să păstreze tăcerea asupra acestui subiect.

La fiecare început de an îmi spun că “anul ăsta o să scriu despre absolut toate cărţile pe care le citesc, chiar dacă numai 2-3 rânduri” şi după primele săptămâni îmi dau seama că nu am chef să scriu despre ele sau că nu ştiu ce să spun. Şi mă enervează că asta se întâmplă mai ales la cărţile care mi-au plăcut. Simt că orice aş spune despre ele nu o să exprime suficient de bine plăcerea cu care am parcurs fiecare pagină.

La fel şi cu Dumnezeul lucrurilor mărunte: stătea în bibliotecă din aprilie 2007, iar acum câteva săptămâni, când voiam să citesc o carte nouă şi care să mă ţină cu sufletul la gură, mi-am adus aminte de ea şi de faptul că toţi cei cu care am vorbit şi care au citit cartea au spus că le-a plăcut mult de tot. Ce ştiam despre ea? Doar ce scria pe coperta a IV-a: că acţiunea se petrece în India şi că personajele au nume amuzante (Chacko, Baby Kochamma etc.).

Cu cât citeam mai mult, cu atât nu voiam să se termine. Eram fascinată de toate acele obiceiuri, cutume din India; de felurile de mâncare de care nu mai auzisem niciodată; de lumea pe care o descopeream. Personajul meu preferat a fost clar Ammu. Citatul de mai sus se referă la ea şi la ce a fost în stare “să facă”: să calce în picioare toate acele obiceiuri şi să se căsătorească cu un om de o altă religie, iar apoi când soţul ei se dovedeşte a fi un alcoolic agresiv, să îşi ia gemenii (pe Estha şi Rahel) şi să se întoarcă în casa părintească. Mie mi s-a părut de admirat faptul că a avut curajul să-şi părăsească bărbatul deşi ştia ce statut au femeile care fac asta. Iar apoi şi mai curajoasă (sau poate doar puţin nebună) mi s-a părut când a ales să treacă râul noapte de noapte ca să se întâlnească cu Velutha, care nu doar că era de altă religie, ci era considerat mai puţin chiar decât un servitor. The things we do for love 🙂

Singura problemă e că după ce am terminat romanul ăsta m-am grăbit să citesc ceva în germană şi acum nu prea merge. Nu poţi să citeşti orice carte după ce ai citit Dumnezeul lucrurilor mărunte.

6 thoughts on “Dumnezeul lucrurilor mărunte

  1. eu am citit-o in portugheza si am plonjat si eu in ea cu toata placerea. ma fascineaza india.
    (à propos, Jose Luis Peixoto e in India acum, s-a dus sa lanseze Nici o privire pe meleagurile acelea)

  2. @Ameer: L. îmi tot spune să citesc Jhumpa, dar încă nu am făcut-o. Dar promit să citesc în vacanţa de vară 😀

    @Ally: musai, musai să o citeşti!

    @puck: mă întreb cui nu i-a plăcut 😀

    @coryamor: să ştii că aştept cu nerăbdare cea de-a doua traducere a lui Peixoto!!! ;;)

  3. Pingback: Rainbow Books » Leapşă de la Octavian

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s