Veni, vidi

Premiile revistei Obervator cultural pentru anul 2008 au fost urmatoarele:

  • Premiul pentru debut: Iulian Costache – Negocierea unei imagini, Cartea Romaneasca si Simona Sora – Regasirea intimitatii, Cartea Romaneasca
  • Premiul pentru poezie: Liviu Ioan Stoiciu – Craterul Platon, Vinea
  • Premiul pentru critica/istorie/teorie literara: Eugen Negrici – Iluziile literaturii romane, Cartea Romaneasca
  • Premiul pentru proza: Ion Iovan – Ultimele insemnarii ale lui Mateiu Caragiale, Curtea Veche
  • Premiul pentru eseu/memorialistica: Livius Ciocarlie – Cu dintii de lana, Humanitas
  • Premiul “Gheorghe Craciun” pentru Opera Omnia: Norman Manea
  • Premiul cititorilor: Daniel Banulescu – Cel mai bun roman al tuturor timpurilor, Cartea Romaneasca

Si acum cateva cuvinte despre cum fu de fapt. Inainte sa primesc invitatia (multumesc!) ma gandeam ca mi-ar placea sa merg, dar sigur o sa fie un eveniment prea fancy pentru mine si m-as simti ciudat odata ajunsa acolo. Stiu, stiu, e totusi ceva oficial, cu pretentii, nu are cum sa nu fie scortos. Si cam asa a si fost, noroc cu vreo cateva persoane din sala care, spre deosebire de mine de data aceasta, au venit imbracate cat se poate de normal.

Asa… nu am putut sa vad prea bine cine a participat la eveniment pentru ca Dragos a insistat sa ne asezam in fata, iar ca sa vedem cine mai venea trebuia sa ne intoarcem tot timpul, iar mie nu-mi place sa se vada la cine ma uit. In plus, mi se pare ca de la a-ti intoarce capul ca sa vezi cine a mai venit si pana a arata cu degetul e numai un pas, iar eu stiu ca nu e deloc frumos sa arati cu degetul. Oricum, lume a fost multa si buna, cum altcumva? Am vazut scriitori noi, am zambit unor cunostinte vechi, the usual 🙂

Per total a fost OK, dar se putea mai bine. Eu vad evenimentele de genul asta cu public, cu oameni care merg acolo ca sa-si sustina autorii preferati, care aplauda din tot sufletul, care isi tin pumnii stransi-stransi, sperand sa castige cei care le plac lor mai mult. Le vad ca pe niste evenimente “deschise”, primitoare, placute. Momentan raman tot la stadiul de oficiale, scortoase, inchise. Cum zicea Dragos, “sunt ei intre ei”. Sper ca intr-o zi sa nu mai fie 🙂

15 thoughts on “Veni, vidi

  1. Eh, ce era sa spuna? N-au fost acolo ca sa-mi dea dreptate sau sa ma contrazica, iar lista cu premii e lista cu premii 🙂

  2. Fost acolo, partea care ma interesa mai mult a iesit asa cum vroiam, asa ca nu ma pling de partile mai nereusite, de lungimi etc. Scortosenie nu mi s-a prea parut, fata de altele, ba chiar simpatici C. Musat, P. Cernat, uncristian… Impresia de ei intre ei am avut-o si eu, dar altfel, de ex. multi tineri…

  3. @ Bgdn: hmmm… multi tineri? Eu cum de nu i-am vazut? Mai era un prieten de varsta mea acolo si am mai zarit vreo 2 de 20 si ceva de ani, in rest… Tocmai asta as fi vrut sa vad: cat mai multi tineri interesati de asa ceva. Noah, data viitoare stau in spate ca sa pot sa-i vad pe toti din sala.

    @ dragos: :)) ce esti asa pornit?

  4. Ionuca, de 20 erau prin loji, dar tineri pina in 35 sa zicem erau destui – redactia insasi, pe scena la sfirsit, foarte tinara, asa mi-a parut. Si tinerii din sala au plecat la recitalul al doilea. Imi pare bine ca ai fost.

  5. Aha, deci acolo se ascundeau 🙂 Da, da, pe cei din redactie i-am vazut si eu, ba chiar am stat langa cativa in sala 🙂

  6. @ionuca – pentru ca toti tinerii fac tot felul de cursuri de comunicare, dar tot nu reusesc sa se faca auziti. daca se duc undeva, sa-si spuna si parerea in fata, ca ceilalti sa imbunatateasca lucrurile! asa, daca vorbim pe la colturi, ca ai batrani, nu facem nimic.

  7. Eh, eu mi-am spus parerea. Poate altii si-au exprimat-o in alte locuri. Si da, ai din nou dreptate: mai bine spunem ce vrem, cum vrem si speram sa se faca, decat sa vorbim noi intre noi si atat 😀

  8. Acum ce sa zic… Au fost peste 200 de invitati. Si f multi tineri si nu neaparat literati(si/n sala si doar anuntati). cei care n-au venit, au avut si altele de facut. Ideea e insa si alta. De regula, la astfel de premii vin scriitori ca Mircea Horia Simionescu sau Nora Iuga (dau doar o varsta ca exemplu). Daca nici cand stii ca-i poti vedea si sta de vorba cu ei, e un fel de a ramane pe dinafara. In cazul asta, “ei intre ei” devine, “ei fara noi”.Multam ionuca pentru prezenta.

  9. Daca nici cand stii ca-i poti vedea si sta de vorba cu ei nu te duci, e si o neglijenta din partea celor care “asteapta”, e un fel de a ramane pe dinafara.
    (scuze, sarisem un rand)

  10. @ un_cristian: asa e! Multi nu profita de astfel de ocazii. Dar mai sunt si cei care merg, dar sunt prea timizi ca sa intre in vorba cu cineva. Cu ei ce ne facem?

  11. E problema lor. Peste cativa ani lor le va parea rau ca au fost si n-au indraznit, nu crezi?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s